Păstrezi în siguranță alimentele în frigider dacă menții o temperatură constantă, de aproximativ 4 grade Celsius, separi produsele crude de cele gata de consum, închizi bine recipientele și respecți termenele de pe etichetă. Frigiderul încetinește înmulțirea bacteriilor, dar nu o oprește, iar unele microorganisme se dezvoltă chiar și la temperaturi scăzute. De aceea, un mic dicționar de termeni și câțiva pași simpli te ajută să eviți risipa și intoxicațiile alimentare.
Mini-dicționar: termenii pe care îi vezi pe ambalaj și în bucătărie
- Data limită de consum. Data până la care un aliment foarte perisabil, precum carnea proaspătă, peștele sau lactatele proaspete, poate fi consumat în siguranță, dacă a fost păstrat conform instrucțiunilor. După ea, produsul nu se mai mănâncă, chiar dacă arată normal.
- Data durabilității minimale. Data până la care producătorul garantează calitatea optimă (gust, textură, aspect). După ea, produsul poate fi încă sigur, dar nu mai este garantat la calitatea maximă. Diferența dintre cele două este explicată pe larg în materialul despre data limită și durabilitatea minimală.
- Contaminare încrucișată. Trecerea bacteriilor de la un aliment la altul, direct sau prin mâini, ustensile și suprafețe. Exemplu: sucul de la carnea crudă picurând peste salată.
- Lanțul frigorific. Păstrarea la temperatură scăzută de la producător până la tine acasă. O întrerupere (de exemplu, produse uitate în mașină) poate favoriza multiplicarea bacteriilor.
- Dezghețare. Aducerea unui aliment congelat la temperatura de consum; se face în frigider, la microunde sau sub apă curentă rece, nu la temperatura camerei.
- Zona critică. Intervalul de temperatură în care bacteriile se înmulțesc cel mai rapid, aproximativ între rece și fierbinte. De aceea, mâncarea nu stă ore bune pe masă.
Pasul 1: verifică temperatura și așezarea alimentelor
Un termometru mic de frigider costă puțin și te scutește de presupuneri. Ușa este locul cel mai cald, bună pentru sosuri, băuturi și murături, nu pentru lapte sau ouă. Raftul de sus este potrivit pentru mâncarea gătită și produsele gata de consum, cel din mijloc pentru lactate, iar cel de jos, cel mai rece, pentru carnea și peștele crude, într-un recipient care să prindă eventualele scurgeri. Sertarele de jos sunt pentru fructe și legume.
Pasul 2: separă crudul de gătit
Carnea, peștele și ouăle crude nu stau deasupra alimentelor care se mănâncă fără gătire. Folosește recipiente cu capac sau folie, iar pentru crud alege vase separate. Spală-ți mâinile și tocătoarele după manipulare și nu refolosi același cuțit pentru pui crud și pentru legume.
Pasul 3: răcește rapid mâncarea gătită
Resturile de mâncare se pun în frigider cât mai repede, în porții mici și în recipiente puțin adânci, nu în oala mare, care se răcește greu în interior. Evită să lași mâncarea ore întregi la temperatura camerei, mai ales vara. Nu pune în frigider ceva foarte fierbinte în cantitate mare, pentru că poți crește temperatura din interior și afecta celelalte alimente.
Pasul 4: etichetează și consumă în ordinea corectă
Notează data pe recipientele cu mâncare gătită. Principiul „primul intrat, primul ieșit” funcționează: ce ai cumpărat mai demult stă în față, ce ai cumpărat nou, în spate. Mâncarea gătită se păstrează, în general, câteva zile, iar cea cu carne, pește sau orez necesită atenție sporită. Dacă nu ești sigur cât timp a stat, mai bine renunți la ea.
Pasul 5: reîncălzește corect
Resturile se reîncălzesc complet, nu doar până devin călduțe, iar procesul se face o singură dată. Orezul fiert, de exemplu, merită răcit repede și nu lăsat la temperatura camerei, fiindcă anumite bacterii formează toxine care nu dispar prin reîncălzire. Nu congela din nou un aliment dezghețat la temperatura camerei.
Pasul 6: planifică cumpărăturile și transportul
Siguranța începe înainte de frigider. Cumpără produsele reci la sfârșitul traseului prin magazin, pune carnea și peștele în pungi separate și ajunge acasă cât mai repede, mai ales vara. Dacă drumul este lung, o geantă izotermă face diferența. Odată ajuns, pune întâi alimentele refrigerate și congelate la locul lor, apoi restul cumpărăturilor.
La fel de utilă este o inspecție rapidă la magazin: ambalaje intacte, produse refrigerate rămase la rece, nicio urmă de gheață sau de umezeală neobișnuită pe pachetele congelate. Un produs care a fost dezghețat și reîncălzit și iarăși înghețat își pierde calitatea și poate deveni nesigur.
Cât de mult rezistă? O orientare generală
| Aliment | Cum îl păstrezi | Reper practic |
|---|---|---|
| Carne și pește crude | Raftul de jos, în recipient acoperit | Câteva zile maxim; respectă data limită |
| Mâncare gătită | Recipient închis, răcită rapid | Câteva zile; cu atenție la feluri cu orez, ou, carne |
| Lactate proaspete | Raftul din mijloc | După deschidere, consum rapid |
| Ouă | În cutie, nu pe ușă | Respectă data de pe ambalaj |
| Legume și fructe | În sertar, unele afară (roșii, banane) | Variabil: frunzoasele se strică repede |
| Murături și sosuri | Pe ușă, după deschidere | Conform instrucțiunii de pe borcan |
Semne că un aliment nu mai trebuie consumat
Mirosul neplăcut, mucegaiul, pielița lipicioasă, ambalajul umflat sau conservele cu capacul bombat sunt motive clare de aruncare. Totuși, unele bacterii periculoase nu schimbă nici aspectul, nici mirosul, iar încrederea în simțuri nu e suficientă. Respectă datele și temperatura. Persoanele cu risc, precum femeile însărcinate, copiii mici, vârstnicii și cei cu imunitate scăzută, au nevoie de reguli mai stricte pentru anumite alimente, iar acestea se stabilesc împreună cu medicul.
Curățenia frigiderului: o rutină simplă
Șterge periodic rafturile cu apă caldă și un detergent delicat, scoate alimentele vechi și verifică garnitura ușii. Un frigider aglomerat circulă prost aerul, deci lasă spații între produse. Dezgheață congelatorul când stratul de gheață devine gros. Pentru mai multe repere despre ce scrie pe etichete și cum să le folosești în bucătărie, merită parcursă secțiunea de ghiduri despre etichete, unde mențiunile de păstrare sunt explicate pe categorii de alimente.
